Ministerul Economiei anunță că în ședința de Guvern a fost aprobat Planul de reorganizare/restructurare al societății Carfil S.A. care operează în industria de apărare și are unități care funcționează în Brașov, Hărman și Vădeni. Planul prevede, printre altele, modernizarea capacităților de producție, eficientizarea economico – financiară, precum și relocarea liniilor de fabricație din municipiul Brașov la Hărman.
În ultimele trei decenii industria de tehnică militară din România s-a deteriorat dramatic, lipsa unei legislații adaptate vremurilor noastre și a unui parteneriat între companiile de stat din domeniu și cele private fiind printre principalele motive care au dus la un declin abrupt o industriei naționale de apărare a țării.
Se împlinesc în curând 2 ani de când Ambasada Statelor Unite la București a avertizat Guvernul că România a rămas cu o datorie neachitată de peste 6 milioane dolari față de Administrația de la Washington, legată de bumbacul importat de mai multe firme românești din SUA în anii ’90 și că, în caz de nerambursare, statul român riscă să nu poată plăti în rate armamentul cumpărat de peste Ocean.
Pe cele mai recente date ale Ministerului Apărării Naționale, la cheltuieli totale de 17,051 miliarde lei în 2018, ținta a fost ratată și în raport cu estimarea de PIB pe care a fost fundamentată prima variantă de buget de stat de anul trecut, de 907,9 miliarde lei, în condițiile căreia cheltuielile MApN ar reprezenta circa 1,89% din PIB. Numai că, ulterior, la rectificarea bugetară din noiembrie, PIB-ul pe 2018 a fost reestimat la 949,6 miliarde lei.
Statul român ar putea condiționa atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității de existența unei propuneri de offset încă de la elaborarea ofertei, potrivit unei in inițiative legislative susținute atât de putere, cât și de opoziție.
Structura care gestionează contractele de offset pentru achizițiile externe de tehnică militară ale statului român ar putea trece din subordinea Ministerului Economiei sub coordonarea prim-ministrului, urmând să capete, în plus, statut de instituție publică cu personalitate juridică, calitatea de ordonator principal de credite, precum și autonomie decizională, organizatorică și funcțională.